Scriere veche

papirus si bambus,
un ic intr-un toc,
o mana ce tine cuvintele-n loc,
o scriere veche in care s-au pus
o mie de ganduri
cernute la foc,
tesute-n o mie de fluturi prin nori,
ce nasc o privire din margini de sori...

gonind printre spatii, prin vise si dor
se-ntuneca, creste,
se naste din nou,
invaluie suflete,
ganduri, priviri,
le-aduna,
le cerne,
le face-oglindiri
si cauta-acerb,
scormoning prin milenii,-amintiri...

deodata,
privirea aluneca-nceata
pe bambus, papirus,
pe-un ic intr-un toc...
si pe-o mana
ce pune cuvinte la loc.
Si-un suflet se-opreste,
vibreaza si-ngana:
'mileniile toate n-au cum sa se-opuna...'

______________Nashei, cu drag (La multi ani!)

responsabilitate

frunza toamnei
paraseste
sevele copacului vietii
doar ca sa schimbe verdele in galben...
sau
doar ca sa intalneasca suprafata apei
si sa creeze-n ea
acele cercuri
care, altfel, nici n-ar fi existat vreodata...

frunza toamnei
e responsabila de
Nasterea
tuturor cercurilor copacului vietii mele...

zambeste

Priveste! aluneca gandul in mine;
Asculta! se-ascunde-ntre sunete line;
Si crede! intreaba de tine...

Privirea mea tese o nada,
o-arunca in lumea de forma
si-asteapta - rabdarea-i e arma -
privirea-ti s-o soarba, s-o vada.

Deci crede: ti-e mintea cuprinsa-ntr-un val
Asculta! iti danseaza in vise pe mal
Priveste! iti naste un gand magistral

si-ti creste nou zambet:
esti suflet perfect de cristal!