Petec de cer

Cu pasi marunti si iuti
mă urmăreşte ploaia,

raze de soare-o fac

perdea de chihlimbar

Mă strigă să m-opresc,

să mă întorc

şi să păşesc,

râzând copilăros,

în apa strînsă-n palmele deschise

de fir de iarbă

şi petale de-albăstrea.

Cu paşi mărunţi şi lenţi

tu vii în urma ploii;

doar dacă ea va sta

ne vom putea-ntâlni

Mă strigi să mă opresc,

să calc,

să tulbur,

râzând puţin poznaş,

un mic petec de cer – palme deschise

de fir de regăsire

si suflete pereche.